Răscoala de la 1907 sau atunci când se răzvrătesc sclavii albi ai brazdei negre

Începutul secolului XIX a fost marcat de una din cele mai grave probleme din istoria României: lipsa pământului pentru țărani. Recensământul din 1905 a relevat că 0,5% din gospodăriile rurale(5000) dețineau 60% din terenul arabil adică 6.450.000 de ha., în timp ce 921.000 aveau 4.150.00 de ha., 24% dintre gospodăriile țărănești erau complet lipsite de pământ, iar 34% aveau sub 3 ha., neputându-și asigura traiul zilnic.

Oamenii politici, obsedați de ideea ”propietății sacre și inviolabile” au ignorat în mare parte această problemă. În toamna lui 1905 regele Carol a făcut o vizită la Dorohoi unde ”primirea de acolo a fost emoționantă și pitorească, deoarece 6000 de țărani și tărănci în frumoasele și bogatele lor costume populare au format un șir neîntrerupt și după aceea au defilat în fața mea”. Aparent totul era bine, dar Nicolae Iorga îi descrie pe participați ca pe niște ”tărani de operetă”, aduși de autorități pentru a face pe plac bătrânului suveran. Datorită situației grave deseori izbucneau răscoale, însă regele considera că erau doar manevre ale partidelor din opoziție care doreau puterea. Răscoalele ajunseseră să fie chiar banale în ochii autorităților.

Pe 8 februarie 1907, în satul Flămânzi din județul Botoșani se produce o astfel de răscoală. În acea atmosferă tensionată, când țăranilor le ajunsese cuțitul la os, prezența unor agitatori în lumea satelor sau doar ideea că ar exista îndemnul de ridicare la luptă, a avut un mare impact psihologic. Acești agitatori erau ”studenți”, care în 1906 manifestaseră pentru apărarea limbii române și erau luminătorii satelor. Nicolae Iorga remarca: ”într-o mentalitate stăpânită de superstiții (studentul) începu să apară ca mântuitorul revoluționar real sau închipuit… care umbla țara călare în toiul nopții ca să aducă noul crez de mântuire”. O bună parte a intelectualilor: Iorga, Caragiale, Coșbuc, Ioan Cantacuzino, Vasile M. Kogălniceanu, se solidarizează cu răsculații și cer să li se facă dreptate.